ARSBN
The Romanian Association for Baltic and Nordic Studies

 

site search by freefind advanced
 

Welcome to the Romanian Association for Baltic and Nordic Studies

Main Menu

Bun venit la ARSBN!

About
Call for papers
Statement of ethics
Submission guidelines
Peer-review process
Subscription
Abstracting and indexing
Volume 1, Issue 1 (2009)
Volume 2, Issue 1 (2010)
Volume 2, Issue 2 (2010)
Volume 3, Issue 1 (2011)
Volume 3, Issue 2 (2011)
Volume 4, Issue 1 (2012)
Volume 4, Issue 2 (2012)
Volume 5, Issue 1 (2013)
Volume 5, Issue 2 (2013)
Volume 6, Issue 1 (2014)
Volume 6, Issue 2 (2014)
Volume 7, Issue 1 (2015)
Volume 7, Issue 2 (2015)
Authors

 

 

S

OME LINGUISTIC REMARKS REGARDING ROMANIAN VIKING STUDIES

 

Costel Coroban

Valahia University of Târgoviște & Ovidius University of Constan?a, Email: coroban.costel@gmail.com

 

Acknowledgments

This paper has been presented at the Fourth International Conference on Nordic and Baltic Studies „Empire-building and Region-building in the Baltic, North and Black Sea Areas”, in Constanta, Romania, May 24-26, 2013.

 

Abstract:

In Romania there is no academic program dedicated entirely to the study of the Viking period in Scandinavia and Europe, but Romanian historiography can still boast with a decent number of monographs, translations and studies relating to early medieval Northern Europe. The concern of the present study is that of offering a general view on the language variations used by Romanian historians or translators when referring to certain Viking historical characters, rituals, artefacts or any other aspects regarding the history of the Norsemen. One of the first terms that ought to be considered by this study is the Old Norse word “viking” (used in runic inscriptions in contexts such as the verbal group “fara í víking” – meaning “to go on a raid”, “to go a-viking”). The complexity of translating this verbal structure into Romanian comes from the difficulty of turning the borrowed ethnonym “Viking” into a verbal phrase. Thus, it has been rendered as “a merge in expediție vikingă”/”going on a Viking [+fem. desinence] expedition”. The only downside of using this phrase is that it might imply pleonasm since the Romanian noun “viking” already refers to raids and seafaring activities. Other authors have instead proposed the translation of “cineva care face un înconjur”/”somebody who goes on an expedition”, or simply “care e departe de casă”/”someone away from home”. But a royal saga also tells us about a noble who was “stundum í kaupferdum en stundum í víkingu” which is translated into Romanian as “în același timp în călătorie de afaceri și în expediție vikingă [at the same time in business trip and in viking expedition]”. The translation of í víking as “a merge în expediție viking [going on a viking expedition]” also appears. In the translation of Frans G. Bengtsson’s well know The Long Ships, going a-viking is translated into Romanian as “seceriș [reaping], incursiune de jaf [raid for plundering]”, which is interestingly the only identifiable metaphor for this activity. Vikings also rarely appear as “wikingi” instead of the very common “vikingi” in Romanian translations.

 

Rezumat:

În România nu există niciun program academic dedicat integral studiului perioadei vikinge în Scandinavia și Europa, dar istoriografia românească se poate lăuda cu un număr cel puțin decent de monografii, traduceri și studii despre nordul Europei la începutul Evului Mediu. Studiul de față dorește să ofere o imagine generală asupra variațiilor de lexic din lucrările istorice românești sau din traducerile ce fac referire la istoria vikingilor sau la anumite personalități ori ritualuri, artefacte sau orice alte aspecte legate de istoria oamenilor nordului. Unul din primii termeni ce ar trebui luați în considerare este cuvântul „viking” din limba nordică veche (folosit în inscripții runice cum ar fi grupul verbal „fara í víking” – însemnând „a merge intr-un raid”, sau forțat din punct de vedere gramatical și lexical, „a merge în vikingie”). Complexitatea traducerii acestei structuri verbale în limba română vine din dificultatea transformării etnonimului împrumutat „viking” într-o structură verbală. Așadar, a fost tradus ca „a merge în expediție vikingă”. O problemă a constitui-o conotație cuvântului „viking” în limba română, care deja include sensul de activitate de raid pe mare sau pe uscat, astfel c㠄expediție viking㔠poate constitui un pleonasm. Alți autori au folosit în schimb traducerea de „cineva care face un înconjur”, sau, mai simplu, „cineva care e departe de casă”. O saga regală ne pomenește despre un nobil care era „stundum í kaupferdum en stundum í víkingu”, „în același timp în călătorie de afaceri și în expediție vikingă”. Traducerea lui „í víking” ca „a merge în expediție viking” apare de asemenea (se observă, aici, lipsa desinenței de feminin în formula „expediție viking”).  În traducerea binecunoscutului roman al lui Frans G. Bengtsson în limba română, a merge în expediție vikingă este tradus ca „seceriș, incursiune de jaf”, ceea ce reprezintă singura metaforă identificabilă pentru aceste termen. Demonimul „vikingi” mai apare în mod rar și ca „wikingi” în loc de varianta anterioară foarte răspândită, cu „v”.

 

Keywords: Viking studies, Romania, translations, Edda, Old Norse


08. Coroban.pdf

News / Actualitati

Call for papers

Seventh annual international conference on Baltic and Nordic Studies in Romania. Good governance in Romania and the Nordic and Baltic countries

Nicolae Iorga Institute of History of the Romanian Academy, Romania
November 24-25, 2016

Read more


Vol. 7, issue 2 of The Romanian Journal of Baltic and Nordic Studies has been published online. Please, access it free of charge here


10.03.2016

INTENSIVE LITHUANIAN LANGUAGE SUMMER COURSE
Starting: in groups: from 1st to 13th of August. Individually courses are held all summer.
Duration of the course: The Course runs for 4-6 academic hours per day, with Language practice for 44 hours and Lithuanian history, literature and ethnology for 6 hours.
Languages of instruction: English, Russian, French, Italian, Lithuanian.
Place: in the center of Vilnius – Gediminas ave. 26.
Certification: students will receive a Lithuanian language Summer Course Certificate.
Separate groups for beginner, intermediate, and advanced students are planned.
During the courses various cultural program are planned: excursions in Lithuania, degustation of traditional Lithuanian dishes, ethno cultural events, visiting some museums, creative workshops with famous Lithuanian artists.
More information: http://lingualit.lt/…/lithuani…/intensyvus-vasaros-kursai-1/
LITHUANIAN LANGUAGE SUMMER COURSE FOR CHILDREN
Time: 1-12 of August, in groups. All summer indivual courses takes place.
Starting: in group on August 1-12. Individual courses are held all summer.
Duration: 20 acad. hours (10 days, 2 acad. hours per day).
Explaining languages: English, Russian, Lithuanian.
Place: Gediminas ave. 26, Vilnius.
Certificate: at the end of the course every participant will get the LINGUA LITUANICA certificate.
Classes take place in small groups.
On Saturdays it is possible to go to excursions with parents.
More information: http://lingualit.lt/…/lithuanian-language…/kursai-vaikams-1/
Registration to the courses: you can register to the courses by the internet, email: info@lingualit.lt or directly coming to the institute Gediminas ave. 26, Vilnius.

7 octombrie 2015

A aparut Norsk-Rumensk ordbok. Dictionar norvegian-roman, vol. 1, autori Arno Halvorsen si Crina Leon. Acesta poate fi consultat la biblioteca online a Asociatiei Romane pentru Studii Baltice si Nordice.

Dictionar norvegian roman vol 1