ARSBN
The Romanian Association for Baltic and Nordic Studies

 

site search by freefind advanced
 

Welcome to the Romanian Association for Baltic and Nordic Studies

Main Menu

Bun venit la ARSBN!

About
Call for papers
Statement of ethics
Submission guidelines
Peer-review process
Subscription
Abstracting and indexing
Volume 1, Issue 1 (2009)
Volume 2, Issue 1 (2010)
Volume 2, Issue 2 (2010)
Volume 3, Issue 1 (2011)
Volume 3, Issue 2 (2011)
Volume 4, Issue 1 (2012)
Volume 4, Issue 2 (2012)
Volume 5, Issue 1 (2013)
Volume 5, Issue 2 (2013)
Volume 6, Issue 1 (2014)
Volume 6, Issue 2 (2014)
Volume 7, Issue 1 (2015)
Volume 7, Issue 2 (2015)
Volume 8, Issue 1 (2016)
Authors

 

 

D

IALECTS IN NORWAY – BETWEEN TOLERANCE AND STANDARDIZATION

 

Crina Leon

Alexandru Ioan Cuza University of Iasi, Email: crina_laurentiu@yahoo.no

 

Acknowledgements

This paper has been presented at the Fourth international conference on Baltic and Nordic Studies in Romania Empire-building and Region-building in the Baltic, North and Black sea areas hosted by the Romanian Association for Baltic and Nordic Studies and Ovidius University of Constanta, May 24-26, 2013. Supported by a grant from Iceland, Liechtenstein and Norway (Finantat prin fonduri donate de Islanda, Liechtenstein si Norvegia)

 

Abstract:

Norwegian is peculiar not only with a view to the written language, which has two official standards, but also regarding the spoken language, which lacks a standardized form. In fact, Norway is one of the most dialect-speaking countries in Europe. The use of a regional dialect in all fields of one’s life is rather perceived as part of one’s identity, and a sign of democracy and decentralization. Although theoretically there are four main dialects, in practice the variety of dialects differing in grammar, vocabulary or pronunciation is much wider, and depends on the part of the country or even on a specific town. The present paper is mainly focused on analyzing how the issue of diatopic variation in the Norwegian spoken language has been depicted in recent years (2008-2012) in Norway’s largest daily newspaper, Aftenposten. Even if dialects are accepted in everyday life, one of the recurrent debates in the newspaper is however related to using a standard form at least in the news programs from the largest Norwegian television and radio company, NRK, where the language ought to be considered a point of reference. Another topic of interest is related to the dialects used in dubbing in children’s television series.

 

Rezumat:

Limba norvegiană este deosebită nu numai din punct de vedere al limbii scrise, care are două forme oficiale, ci și al limbii vorbite, care nu dispune de o formă standardizată. De fapt, Norvegia este una dintre țările europene cele mai bogate în dialecte. Folosirea unui dialect local în toate domeniile este mai degrabă percepută ca parte a identității unei persoane, fiind un semn de democrație și descentralizare. Deși teoretic există patru dialecte principale, în practică varietatea de dialecte care diferă în ceea ce prive?te gramatica, vocabularul și pronunția este mult mai mare, depinzând de o anumită regiune a țării sau chiar de un anumit oraș. Lucrarea de față este axată în principal pe analiza modului în care problematica variației diatopice din limba norvegiană vorbită a fost înfățișată în ultimii ani (2008-2012) în cel mai mare cotidian al Norvegiei, Aftenposten. Chiar dacă dialectele sunt acceptate în viața de zi cu zi, una dintre dezbaterile periodice din ziar este însă legată de folosirea unei variante standard cel puțin în programele de știri de la cea mai mare companie norvegiană de radio ?i televiziune, NRK, unde limba ar trebui să fie considerată un punct de referință. Un alt subiect de interes este legat de dialectele folosite în dublaj în serialele de televiziune pentru copii.

 

Keywords: Norwegian dialects, linguistic standardization, Aftenposten, language in mass-media

 


08.Leon.pdf

News / Actualitati